atunci când am creat acest blog intenționam să creez un jurnal de stări poetice, insă nu toate stările sunt în proximitatea imediată a Logosului...
pe scurt, Moldova, eternul tărâm mioritic, țara cu ochii de cârpa demonstrează cu încăpăținare imposibilitatea de a crea o elită politică în carne și oase
clasa politică actuală este umbra unei mișcări browniene, bărbați cu ticuri revoluționare care își zbiară curajul pe timp de pace, bufoni de tot soiul - de la cei ce-și sparg tidva de muchiile retoricii la cei ce se complac în exerciții de stil, frământări de limbă sau masturbări intelectuale
în spațiul pseudo-deliberativ al certurilor bizantine din politica mioritică de ultimă oră există nici mai mult nici mai puțin 3 tendințe speculative
A. unirea cu România - un mit preluat din retorica politică din prima campanie electorală a lui Base, pistă cu lipici pentru cei mai tineri, un happy end prin care se aticipează o poveste de câteva decenii. cică Moldova va intra în Europa, pe care geam, habar nu am, însă acesta e leitmotivul omniprezent... sigur clasa politică moldovenească a scos capul din noroi, au fost călătorii la Bruxelles și Washington, strângeri de mână, credite exorbitante, ameliorarea relațiilor cu Bucureștiul, scoaterea sârmei ghimpate de la Prut (de altfel șoferii de la Botoșani sunt foarte fericiți să își facă plinul la stațiile din RM plătinde de 2 ori mai ieftin - mici surprize pentru cei de dincolo) etc. intenții nobile sunt mai multe decât ar fi nevoie pentru pavarea infernului, însă materializarea lor e aproape absenta - în consecința un electorat cu buzele umflate, în special cei care am trăit revoluția Twitter, deci un electorat indiferent (a se înțelege absent) și o seamă de survivers revotînd ciuma roșie/comunismul.
B. bovarismul, deci imaturitatea politică e una din afinitățile alianței europene din spațiul mioritic - întâlnire accidentală dintre setea de putere (gen Lupu, tipu trandy who speaks english so good ți, gata de orice combinație pentru a obține președenția) și voința de a schimba ceva (parțial Filat); bufonii nu lipsesc (Ghimpu), nici bufonadele de altfel... tobeornottobethatisthequestion așiorianuși meditație de ultimă oră despre necesitatea de a participa sau nu la parada militară de la Moscova a soldaților moldoveni. de parcă am avea de ales. în condițiile actuale de realpolitika, de hard power (a se citi Rusia) și de faliment economic o apropiere de Rusia (nu în plan idiologic) ar fi favorabilă, o oportunitate de a trece la un alt nivel de comunicare. însa clasa noastră politică nu merge prea departe (vezi bine gândirea excesivă dăunează politicienilor), pentru că tre să vină Cioroianu la o emisiune politică pentru a formula ceea ce ai noștri nu prea au chef sau creieir? de parcă nu ar fi evident că Rusia e prima piața de desfacere a produselor moldovenești - exemplu viu exportul de vin moldovenesc, care nu a depășit decât oficial embargoul din 2007. e parcă Moldova ar avea pârghiile helvetice pentru a-și permite bovarismul politic.
C. jocul de-a reformele, bun pentru alungat plictisul clasei politice, când nu mai ai chef să răsucești fraze cu neologisme. reforma constituției - cică s-au adunat liberalii și au vrut să o facă pe istețul - au apelat la Comisia de la Veneția pentru a avea recomandările unor experți de calibru european. rezultat pur moldovenesc: comisia nu a înțeles esența dorinței de a shcimba ceva doar de dragul schimbării. unde dai și unde crapă sau logică moldo-liberală - a chema o echipă de experți europeni, a face mare publicitate (vai ce tari suntem noi că am gândit așa departe) și toate astea pentru a respinge recomandările. de ce să strigi că îți cumperi cal, dacă tot ramâi cu măgarul? mister moldovenesc.
cert este că țara nu a reușit să iasă din impas; ar fi bune fabulele parlamentarilor dacă moldovenii ar fi privighetori; nasc și la moldova oameni, însă extrem de rar cu stofa de politician -concluziile nu pot fi decât searbăde și lipsite de temei
of republic of moldova
PS: (morală mioritică) ei, las că mîine o să fie mai bine...
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire