Sodomizarile imaginarului (moldav) cu repere surrealiste

Nu scriu tot timpul în româna pe blog (din mai multe considerente), însa de fiece data când revin la dulcele grai matern este A) în urma unui impact neplacut cu realitatile inchizitorii de pe mirificul picior de rai (iertata fie-mi ironia) si B) pentru ca vizez un public vorbitor de limba româna.

Or, acum m-a dat peste cap discursul ultrapopulist al unui preot ce striga pre toate limbile media sodomizarea continentului moldav. Adica carevasasiza legea cu bucluc menita sa promoveze drepturile minoritatilor (inclusiv sau mai ales a celor sexuale) ar arunca noroi in aura imaculata a tarâmului nostru. Halucinanta imagine. La inima dilatata de indignare si fluxul de adrenalina, gândirea cauta stupefiata repere, gruntele de adevar ratacit intr-un discurs stilizat à la inchizitia iberica haut de gamme.

Din sertarele memoriei sar vagi asocieri cu Pendulul lui Foucault de U. Eco si procesul templierilor, acuzati si ei de sodomizare (insa ignoranta regala a lui Filip al IV-lea isi gaseste o umbra de scuza in tenebrele epocii si/sau in avaritia maiestatii). Mai erau digresiile sodomizarii ce mobileaza freudian unele din picturile lui Dali (desi banuiesc ca pâna si unuia ca si geniului lui extravagant i s-ar fi rasucit mustata la un asemenea discurs). Sigur referentialitatea biblica nu poate fi ignorata. Doar ca in gura preotului cuvântul se vrea (si eu sper asta atât pentru publicul tinta, cât si pentru cei ce stau dincolo de tinta cu pricina) un transfer de sens, adica legea asta picanta ar fi un fel de dezonoare pentru intreg neamul omenesc (a se intelege moldovenensc) incorsetat intre Prut si Nistru. 

Si aici nu mai rezist, pentru ca in Basarabia e belsug de orice, numai nu de demnitate si onoare (sic)! Adica (si aici atentie, urmeaza o fraza prustiana) intr-o tara in care unde esti intâmpinat cu mutre acre in transportul public, magazine etc, unde ti se mestica flagrant de incorect o româna precara bântuita de rusisme pe care trebuie sa mai ai si rabdarea de a o scoate (cu arcanul) din interlocutorul verde de placere (o fi verdele de semafor, unda verde a bilingvismului paradisiacohelvetic la care râvnim si noi asa de mult??), unde se merge la servici in fiece dimineata conform metodei scrumbie (adica cu mutra piftie pe suprasfata geamului din spate al troleibusului), unde câmpurile pitoresti cu solul de poveste se acopera constant cu o coaja de plastic, unde de te impinge norocul sa pasesti dincolo de capitala reînveti supravietuirea în microbusurile (derivate de la substantivul microb probabil, foarte motivat de altfel) cargo pe care o proasta metamorfoza le trece la categoria de transport public, unde… uf ca am obosit de atâta imagini trecute in fast motion in aceasta fraza cu ghinion. Nu zau, în tara asta unde totul, dar întradevar TOTUL e gata sa-ti întinda nervii struna, poate sa lezeze doar o lege antidiscriminare?! De ce o fi creat (evolutia sau creatorul, las la discretia cititorului optiunea acestui text interactiv) tarile tinere (adica cele recent re-create) asa de fragile. Zau, noi astia de aci, atât de ahtiati de mitul european, plutim în asemenea hal în ignoranta? Si cum s-a facut revolutia twitter, unde s-a risipit comunicarea in timp real si MAI ALES  impactul acesteia asupra opiniei publice?

As dori sa-mi fie înteleasa corect indignarea – nu astept un salt calitativ în evolutia de mentalitate (poate prentru ca am obosit a astepta sau exigent fiind asteptam mereu prea multe), nu astept ca revenit în tara sa plutesc în sfera idilica a spiritului critic racordat 100% la spiritul timpul sau ca manelele si alte deseuri sonore din maxitaxi sa fie inlocuite cu ritmuri de Carlos Gardel. Dar nici cu sodomizari draga doamne. Or, reactiile de acest tip par mai degraba regrese de tip medieval, involutii vertiginoase, frânturi în gândire cum numai în romanele antiutopie poti gasi. Si, bine, am mai întâlnit colegi care ieri se îmbatau cu existentialism camusian-sartrian la litere si dupa transhumanta din turnul de fildes zbierând discret lozinic antitotcevrei (inclusiv antilegi cu scaun la cap) cu trimiteri fara precedent de la scriptura la sfintii parinti.

Oare ce ar trebui sa se întâmple ca sa ne trezim din astfel de gândire letargica, sa ne trezim din realitatea siropoasa a talk-showurilor ce declina jocul de-a politica (a se intelege cacofoniile politice din tarcul (a se citi parlamentul rm)) si inicitanta sete de murder (pe care massmedia autohtona o cultiva cu mult succes) si o sa invatam a pune creierul la bataiei in timpul discutiei.

Or, culmea în tot acest epos e simplul fapt ca Moldovenii se plâng mai tot timpul ca sunt neglijati, lezati, discriminati de cine vrei si cine nu vrei de cum trec hotarele tarii, iar în tara discrminam ca-n codru, gata sa scoatem buzduganele (fie si cele imaginare), dam în cap diferentelor si celor diferiti (a se considera faimosul episod când un cetatean moldovean (de culoare) naturalizat de ceva timp de autoritatile basarabene, în timp ce protesteaza este mirosit de un vice ministru de externe si îndemnat sa mearga sa se spele pentru ca miroase urât). 

Adica ce fel de popor tre sa fii sa nu te sodomizeze, pardon lezeze, atunci când se calca pe cap celui ce nu este ca tine si unde te simti scandalizat doar de umbra unui proiect de lege. Sa fie oare falimentul geopolitic rm (a se citi rm cu majuscula) un faliment social si chiar un esec national (in cazul in care exista o natiune moldava)?

Acu revenind la oile noastre (sodomizate), daca respectivul (cel cu discursul impermiabil) se simte vexat de legea picanta nu are decât sa-si faca valizele si sa migreze spre zonele îngustate mental ale planetei (sau pe planete Doga unde se ofera cu atata generozitate spatiu celor ce sunt indignati de realitatile mioritice), sunt sigur ca îsi va gasi multi adepti acolo. Si chiar daca multi imi atrag multe fulgere (fie ele si virtuale) pe piele mea de blogger sincopat, sper ca aceste gâduri sinos asternute la miez de noapte sa mai dilieze câtiva milimetri din glorioasa si invincibila indiferenta a imaginarului mioritic.

PS : text scris la 7/12/11 la 2:45 

PPS : cel putin Dali a efectuat un transfer de vizual de sens la vocabula scoop din discursul eccleziatului indignat ;-)